BlogPost.Timpul.md

De-ar şti britanicii cum gândesc romanii – două aspecte ignorate despre migraţia românească

Screen Shot 2014-01-16 at 8.28.58 PM

Turism social, amprentare, condiţii speciale pentru acordarea de ajutoare  sociale noilor migranţi, invazii ale barbarilor estici – iată doar câteva dintre sintagmele care domină paranoia legată de eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii începând cu luna ianuarie a acestui an.

De-ar şti britanicii sau nemţii cum gândesc românii, nimic fundamental nu s-ar schimba, pentru că atunci când e vorba de psihoze sociale, nici un fel de discurs raţional nu funcţionează, teama fiind un fenomen esenţialmente iraţional. Şi totuşi, dacă vrem să nu învârtim şi mai abitir tăvălugul iraţionalului, nu există altă cale de a lupta cu fantasmele fricii decât recursul la raţiune. În cazul de faţă, sunt două lucruri esenţiale care sunt neglijate de cetăţenii acelor ţări care se tem de o invazie a barbarilor estici ce va urma după  eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii.

Primul lucru – migraţia românească este preponderent o migraţie pentru muncă, nu este ceea ce se chemă peiorativ „turism social”. Românii pleacă în ţările din vestul Europei nu pentru că vor să ducă o viaţă mai bună şi mai uşoară acolo, trândăvind pe banii statelor respective, ci pentru că vor sa câştige un ban care să îi ajute să aibă, pe viitor, un trai mai bun în România. Aceasta este naraţiunea subiectivă a migrantului român– chiar dacă, în fapt, „viitorul mai bun” este mereu amânat şi niciodată nu e un moment potrivit  pentru întoarcerea acasă. Şi totuşi, naraţiunea subiectivă contează, pentru că arată care sunt intenţiile şi obiectivele migraţiei, iar acestea, la rândul lor,  sunt cele care determină comportamentul. Şi nu este doar naraţiune subiectivă – datele obiective susţin  acelaşi lucru. Cifrele  Eurostat din 2010 arată că rata de ocupare a românilor şi bulgarilor în ţările UE-15 este comparabilă (63%) cu cea a populaţiei UE 25 (65%). În schimb, dacă ne referim în mod specific la Marea Britanie, rata de ocupare a românilor şi bulgarilor e chiar superioară celei a britanicilor. Mai mult, toate datele referitoare la migraţia în interiorul UE ne arată că migranţii primesc beneficii sociale în proporţii similare cu cele ale autohtonilor, iar formele de protecţie socială de care se bucură sunt, de regulă, bazate pe contribuţiile prealabile ale contribuabililor: 71% dintre migranţii non-activi din interiorul UE sunt pensionari, studenţi sau şomeri. Sigur că există şi cazuri care beneficiază de asistenţă socială, dar de cele mai multe ori, arata iarăşi studiile, situaţia de vulnerabilitate socială e legata de statutul de emigrant.

Dincolo de studii, cifre, poveşti de viaţă sau simple observaţii, există o întrebare de bun simţ pe care trebuie să şi-o pună toţi cei care vehiculează sperietoarea migranţilor ce vor lua cu asalt sistemele sociale ale Germaniei sau Marii Britanii. Întrebarea este: dacă scopul migraţiei este acela de a profita de sistemele generoase ale ţărilor gazdă, cum se face că românii au ales să plece mai ales în Spania şi Italia, în loc să opteze din capul locului pentru Suedia sau alte state nordice reputate pentru beneficiile lor sociale?

Al doilea aspect important pe care uită sau refuză să îl ia în considerare politicienii populişti şi mass media partizană din Marea Britanie sau Germania este următorul: barierele legale contează prea puţin pentru migranţii din România.  Este, desigur, un fapt greu de conceput pentru spiritul legalist anglo-saxon, dar înţelegerea lui ar ajuta, probabil, la îmblânzirea panicii sau, măcar la redefinirea ei în nişte termeni mult mai adecvaţi realităţii. Principala barieră cu adevărat importantă şi care a fost de natură să împiedice valul migrator înspre ţările Europei de vest a fost menţinerea sistemului de vize de călătorie pentru români. Imediat după eliminarea vizelor de călătorie, în 2002, migraţia românească către vest a explodat, în pofida faptului că românii nu aveau nici drept de rezidenţă, nici drept de muncă. Dar ce conta? Într-o ţară în care ponderea economiei informale e de peste 30%, existenţa sau absenţa formelor legale e un detaliu în marea cursă spre vest. A nu se înţelege de aici că există un „cod genetic” al românilor care îi predispune către încălcarea legii sau alte asemenea prostii – pur şi simplu, există o cultură juridică, determinată de contextul socio-economic românesc, în care aspectele legale nu au un rol major. Dovada cea mai bună a irelevanţei reglementarilor legale este experienţa Spaniei şi Italiei. În vara anului 2011, Spania a reintrodus restricţiile temporare pentru muncitorii români şi bulgari, după ce le eliminase complet în 2009 (dată după care peninsula iberică nu a fost luată cu asalt de muncitorii români, numărul acestora crescând modest faţă de alţi ani). Începând cu 2011 numărul românilor din Spania a stagnat, dar e la fel de adevărat că acelaşi fenomen s-a produs  şi în Italia în perioada respectivă. Iar Italia, la acea vreme, tocmai anunţase eliminarea restricţiilor pentru români şi bulgari. În pofida liberalizării circulaţiei forţei de muncă, la finele lui 2012, în Italia erau aproximativ un milion de romani (comparativ cu  997.000 în  2011 sau 968.000 în 2010).

În concluzie, după 2011 Spania şi Italia au cunoscut evoluţii similare in privinţa numărului de români,  chiar dacă politicile lor au fost foarte diferite. Daca  barierele legale au vreun rol, acesta nu e de a stopa fluxurile migratorii – mai degrabă putem vorbi de efecte adverse, cum ar fi creşterea ponderii muncii la negru in rândul migranţilor.

Desigur, ar fi o naivitate să considerăm că simpla înţelegere a acestor lucruri ar tempera furia politicianistă împotriva migranţilor, care are raţiuni electorale ce exclud violent  analiza sau faptele. În fond, şi în vest, ca şi la noi, precaritatea economică îşi căută ţapii  ispăşitori, iar criza accentuează intoleranţa faţă de cei slabi, faţă de cei săraci, faţă de cei diferiţi. Figura asistatului la noi şi figura străinului sărac din vestul continentului sunt  doua ipostaze locale ale unuia şi acelaşi fenomen: identificarea de ţinte facile, dar false, pentru deturnarea frustrării economice, pentru muşamalizarea unor deficienţe structurale ale sistemului economic. Iar politicienilor români care acum se avântă electoral să  condamne agresivitatea politicienilor vestici faţă de migranţii români ar trebui sa le pună cineva în faţă  propriile discursuri folosite nu demult în raport cu anumite categorii de cetăţeni români. E dreptul politicienilor, din Vest sau de la noi, să vorbească, dar e dreptul nostru să nu ne lăsam păcăliţi de vorbe în vânt.

Screen Shot 2014-01-16 at 8.27.08 PM

Sursa datelor: pentru Spania pentru perioada  2002-2006   de la Instituto National de Estadisticas, www.ine.es, pentru perioada  2007-2013 de la Ministerio de Empleo y Seguridad Social, http://extranjeros.empleo.gob.es ;  pentru Italia: Dossier Immigrazzione,www.caritas.it

Sursa: contributors.ro

blogpostt

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește BLOGPOST.MD pe TWITTER!

 
 
 
 
 
 
 
Etichete: , ,
 
 
Nume: *
Adresa de email: *
nu se publica
Sit web
Comentariul*
 

 
 
 
De acelasi autor
 
 

Sfaturi de beauty pentru 2015

 

Înnoirea fardurilor, folosirea unor produse ce oferă protecţie solară şi mai multă odihnă se numără printre sfaturile de înfrumuseţare şi întinerire pe care le poti adopta in 2015. Iata cateva sfaturi oferite de specialistii din online: Faceţi curat în trusa de machiaj Produsele de machiat ar trebui schimbate de două ori pe an. Aruncaţi orice... (2 Sfaturi de beauty pentru 2015 )

Ulei de măsline: efecte miraculoase pentru frumuseţe!

 

Există numeroase creme şi remedii cosmetice pentru piele, iar produsele gata preparate sunt, într-adevăr, convenabile şi uşor de folosit. Dar utilizarea uleiului de măsline ca atare sau combinat cu alte ingrediente poate face miracole! De fapt, folosind atât uleiul de măsline din sticlă cât şi săpunurile şi produsele pe bază de ulei de măsline pentru... (1 Ulei de măsline: efecte miraculoase pentru frumuseţe! )

Migdale pentru inimă sănătoasă

 

Migdalele menţin sănătatea inimii şi combat celulita, au relevat şase studii noi efectuate de cercetătorii americani, prezentate la Congresul Societăţii americane pentru nutriţie din San Diego, informează dailymail.co.uk, citat de Mediafax. Conform celor şase studii ale cercetătorilor americani, migdalele sunt bogate în nutrienţi, în grăsimi mononesaturate benefice şi vitamina E, cu efect protector împotriva razelor ultraviolete şi... (4 Migdale pentru inimă sănătoasă )

 
 
Vezi toata lista de bloggeri
 
 
 
Ultimele
Comentarii

Foarte tare sfaturile de beauty! Multumim !

Great article! That kind of information is shared on the internet. Come and consult with my website. Thank you

I really thank the website owner for sharing this impressive article here. Watch movies for free

天津市民晒"低碳账本" 排碳"大户"燃气和私家车昨天是首个“全国低碳日”,在天津经济技术开发区,不少家庭都有一本低碳账本,平板模温机,&

 
 
Vrei ca textul tau sa fie publicat aici?
Scrie-ne la info@blogspot.md

Vom publica acele articole care oferă perspective noi asupra temelor dezbătute în spațiu public și demonstrează o buna cunoaștere a subiectului abordat.

Inscrie-te acum sau Solicită blog