BlogPost.Timpul.md

Povestea gropii moldovenești, cu morala cu tot

republica-moldova-–-lider-la-capitolul-cele-mai-proaste-drumuri-1372859145
Imagine:venividi.ru
 

Crocmaz, raionul Ștefan Voda. Un sat din sudul Moldovei sărace. Drumuri cu gropi cât hăul. Merg încet. Extrem de încet. Doar cu viteza întâi. E mare minune când reușesc să bag în a doua. Americanii, când au făcut mașina mea, nu s-au gândit și la drumurile Moldovei: greu de trecut când e uscat, impracticabile pe ploaie. Dar să-i lăsăm în plata Domnului pe americanii civilizați și să ne întoarcem la moldovenii desprinși din evul mediu și deprinși cu condiții de ev mediu. Când să spun și eu, uuuh, în sfârșit, am ajuns – mai erau de parcurs 50 de metri – opresc brusc. Nu-mi vine să cred. În fața mea se cască un șanț de peste un metru adâncime. Deși este îngust, îmi pun mașina pe burtă dacă încerc să-l trec.

Mă uit în dreapta, mă uit în stânga, șanțul duce la o căsuță mai bătrânească, dar locuită. Hai, deci, să aflu care e treaba? Ce e de făcut? Nu poți să sapi un șanț de-a latul drumului și să-l lași neacoperit. Ba poți, îmi spun o femeie și un bărbat. Noi avem nevoie de apă și trebuie să vină de la primărie să ne racordeze la rețea, așa că au fost niște oameni de au săpat șanțul până la conducta principală. Zic, bun, mă bucur că veți avea apă la robinet, dar eu cum trec? Bărbatul mă cântărește din cap până în picioare și îmi declară sfidător, eu blochez drumul, pun o sârmă de-a latul cu o petică roșie și gata, nu mai trece nimeni.

Rămân uluit. Sunt sigur, o astfel de faptă este amintită în vreun articol din Codul Penal, la capitolul blocarea căilor de acces, dar decid să nu comentez metoda omului de a rezolva problema șanțului săpat de-a lungul drumului. Încă mai am nervi. Îl întreb cuviincios și gospodărește, poate are niște scânduri mai groase, vreo tablă să le punem peste groapă, în dreptul roților? Șanțul, după cum ziceam, este îngust și poate fi trecut cu ajutorul unei punți micuțe. Îl mai sfătuiesc să le lase pe acolo, cu siguranță vor dori să treacă și alții. Găsim ce am cerut, le punem, trecem.

A doua zi merg din nou cu mașina. Când colo, aceeași poveste, de data asta din cealaltă parte a șanțului. Puntea improvizată a dispărut – cică a fost furată, iar șănțulețul s-a și lărgit – pereții se cam prăbușiseră. Cobor din mașină, mă scarpin respectuos după ureche. Din căsuța jerpelită iese doar femeia. Supărată de insistența mea de a merge pe un drum public mă trimite… la primărie. Primarul trebuie să-i dea o echipă de oameni să îi lege casa la rețeaua de distribuție a apei. Perfect, zic, dar până atunci pe unde trec? Pe alt drum, fu răspunsul scurt și la fel de supărat. Mă conformez. Deși cunoscătorii locului îmi spun că drumul pe care urmează să trec numai drum nu se numește, mă aventurez în călătoria vieții. Jur pe inima mea slabă, nu am văzut în viața mea drum mai prost. Poate doar în documentarele despre mașini patru ori patru, care se ridică pe niște coclauri impracticabile. Totuși, Bojica îmi este alături. Trec ca prin minune – fără să las mașina suspendată pe burtă dând din roți ca un gândac de bucătărie din picioare.

Este evident, înapoi nu voi putea urca pe aceleași râpe. Minunea de aia e minune, nu poate fi repetată. Hai, deci, la primărie. Intru respectuos. Dau bună ziua și întreb de primar. O tanti secretară cere să afle motivul pentru care îmi doresc să stau de vorbă cu domnul primar? Îi explic. Mă privește oțărâtă și îmi spune în doi peri, da, ce, vrei ca primarul să vă acopere groapa? Șocul și nedumerirea mea nu au margini. Pentru câteva clipe cred că mi se face o farsă. Atât de ireal pare totul. Îmi revin și îi explic: în primul rând, groapa nu este a mea; în al doilea rând, nu cred că ar trebui să-mi vorbiți pe tonul acesta; în al treilea rând, eu acopăr cu cea mai plăcere groapa dacă vă asumați responsabilitatea acestui lucru! Din fericire pentru mine (și pentru ea!) secretara își dă seama că a sărit calul, își cere scuze, pune mâna pe telefon și îl sună pe Borea. Borea promite să rezolve problema, iar noi plecăm oarecum satisfăcuți.

Peste 4-5 ore ne întoarcem pe mult-pătimitul drum. Opresc din nou. Constat că discuția cu doamna secretară a avut un singur efect: casa a fost racordată la rețeaua de apă! Pe fundul șanțului stă o țeavă din plastic, o țeavă nouă, aducătoare a unui strop de civilizație într-o casă bătrânească, de cel puțin 100 de ani. În continuare, însă, eu nu pot trece cu mașina. Mă duc să bat încă o dată în poarta casei cu pricina. Iese femeia și mai supărată. Îi cer o lopată și mă apuc să acopăr chiar eu groapa. În timp ce o astup am un schimb de replici cu respectiva doamnă. Îi spun că nu mi se pare normal să fie blocat drumul de o groapă. Îmi spune că nu e problema ei, că primăria trebuie să o astupe. Îi spun că de astupam groapa de la prima discuție, când încă nu era trasă țeava, era fix problema ei. Îmi spune că de făceam asta m-ar fi blestemat. Îi spun că nu mi se pare logic să blesteme pe cineva care a ajutat-o să aibă mai repede apă în casă. Îmi spune că e foarte logic, din moment ce voiam să-i acopăr groapa. Îi amintesc că mi-a zis cu doar un minut în urmă că nu e groapa ei, acum, că mi-a spus contrariul, o îndemn să acopere întreaga groapa, nu doar cât am pus pentru mașini – dacă trece un bătrân și își rupe o mână sau un picior o să fie responsabilă. Își schimbă radical opțiunea și îmi spune din nou că nu e groapa ei. Nu știu unde putea duce o astfel de discuție halucinantă și absurdă. Noroc că între timp am astupat groapa, suficient cât să treacă mașinile. Pe un soare fierbinte nu a fost muncă ușoară. Mă șterg de sudoare (erau vreo 45 de grade) îi întind lopata și plec. Am trecut pe drum două zile mai târziu, plecam din sat. Groapa încă nu era astupată. În schimb, au apărut niște crengi cu rol de atenționare a celor care ar fi trecut pe acolo. Absolut ineficient pe timp de noapte.

Morala promisă în titlu. Sunt șocat de atitudinea moldovenilor, care, dacă se cacă în drum, în fața curții, nu văd în asta nicio problemă atâta timp cât nu e în ograda lor. Sunt șocat de atitudinea autorităților locale moldovenești, cărora dacă le reclami un căcat sunt scandalizați că vii să le ceri să se implice. Sunt șocat de atitudinea tuturor celor care au trecut pe acel drum și fie nu au venit cu o lopată, fie nu au cerut una sa astupe din groapă. Sunt șocat de atitudinea acelor moldoveni cărora le faci direct sau indirect un bine – sunt pregătiți să te blesteme, dar nu o să auzi un bodaproste din gura lor. Sunt sigur, moldovenii își merită soarta. Cu astfel de concepții, atitudini de căcat merită să trăiască în cel mai sărac stat din Europa. Căci povestea gropii din satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă poate fi aplicată lejer la scara întregii republici: povestea gropii moldovenești. Nu ne pasă, nu ne implicăm, nu ne deranjează când îi deranjează pe alții – NU E PROBLEMA NOASTRĂ!

sursa: cojocari.ro

blogpostt

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește BLOGPOST.MD pe TWITTER!

 
 
 
 
 
 
 
Etichete: , ,
 
 
Irina

Grozav articol! Bravo!

August 12, 2013 at 23:37 Răspunde
 
Nume: *
Adresa de email: *
nu se publica
Sit web
Comentariul*
 

 
 
 
De acelasi autor
 
 

Descoperire științifică de excepție la Chișinău

 

Un matematician moldovean soluționează o problemă formulată de către renumitul matematician francez Poincaré acum 130 de ani. Se numește Mihail Popa, este doctor habilitat, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Matematică și Informatică (IMI). A împlinit anul acesta 65 ani şi este unul din cercetătorii adevăraţi de la noi care munceşte cu onestitate şi cu... (0 Descoperire științifică de excepție la Chișinău )

Rușinea… de a fi moldovean

 

Ce fel de nație suntem noi, moldovenii? Îi aud pe unii care spun că sunt mândri că’s moldoveni. Ridică mândria la rang de virtute și se umflă în pene ca niște curcani plouați. Cum să te mândrești că ești moldovean când niște dobitoci, moldoveni mândri, au violat două suflete amărâte: într-un sat o femeie gravidă,... (6 Rușinea… de a fi moldovean )

Violează un scenariu bun din viață

 

în moldova nu se fac filme. cică nu avem scenarii. sau, de fapt, nu avem scenariști. pentru că scenarii avem, mai dă domnu, în fiecare zi la știrile pro tv. acum am intrat în perioada violurilor. epidemia violurilor. violăm tot de la capre la gravide și downi. uite un scenariu  bun: șapte tipi o violează... (0 Violează un scenariu bun din viață )

 
 
Vezi toata lista de bloggeri
 
 
 
Ultimele
Comentarii

来源: 产品目录 复合板系列 店面压瓦机 U型槽设备系列 百叶窗成型设备 常用压瓦机系列 阳极板设备系列 数控止水钢板机 角驰压瓦机系列 三维扣&

沧州金辉压瓦机械设备厂   电 话:0317-8086188 &nbsp,手机:13832771638王女士; 电 话:0317-8086199   手 机:13832771638  15133711101   Q    Q:59458991       49870222   联系人:王经理   邮 &

压花地坪,其实又叫压模地坪,压印地坪。压花地坪是以特有的图案框架现场浇筑、一体成形的压花地坪系列,用现浇混凝土地面以特制模具&#26

来源: &nbsp,青丝锁云鬓;   &nbsp,双层压瓦机;   &nbsp,彩钢瓦压瓦设备介绍; &nbsp,金辉产c型钢机,香煎秋刀;   当前位置 数控止水钢板机 全自动天沟压型机 数控钢&#26495

Grattis!! SÃ¥ roligt att du vann och extraroligt att du tänker köpa dig en rejälare vÃlm¤ekälra. SÃ¥nt vÃ¥ndas jag över….…

 
 
Vrei ca textul tau sa fie publicat aici?
Scrie-ne la info@blogspot.md

Vom publica acele articole care oferă perspective noi asupra temelor dezbătute în spațiu public și demonstrează o buna cunoaștere a subiectului abordat.

Inscrie-te acum sau Solicită blog