- BLOGPOST.timpul.md - http://blogpost.timpul.md -

De ce găgăuzii nu pot fi separatiști: câteva confuzii periculoase

Scris de: 3blogpost la data Iunie 27, 2013 @ 09:40 in Actualitate | No Comments

Ieri seara o televiziune de știri a difuzat informația conform căreia un grup de cetăţeni din autonomia găgăuză a adunat 5000 de semnături necesare pentru iniţierea unui referendum privind „desprinderea de Moldova”.

Pe parcursul zilei de azi, în unele buletine de știri, reprezentanți ai grupului de inițiativă au explicat că ei acordă un an autorităților moldovenești pentru ca să îndeplinească prevederile Legii cu privire la statutul UTA Gagauz Yeri, adoptată la 23 decembrie 1994 de Parlamentul RM. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, cei 5000 de semnatari se pronunță pentru integrarea RM în Uniunea Vamală.
Dincolo de speculațiile conform cărora acțiunea a fost pusă la cale de forțe politice din țară care pledează pentru integrarea RM în Uniunea Vamală sau de forțe din exterior (din Uniunea Vamală), cred că mass-media ar trebui să încerce să dea un răspuns cât se poate de fondat la întrebarea: de ce un grup din autonomia găgăuză a putut lua în considerare posibilitatea deposedării teritoriului moldovenesc de o zonă din Bugeac (sudul RM), unde conviețuiește minoritatea găgăuză?
Câteva elemente trebuie punctate. Cei care au vizitat autonomia găgăuză au observat că la intrarea în Comrat, la marginea şoselei, este scris pe un panou: „Comrat – capitala Găgăuziei (Gagauz Yeri)”. Ne putem întreba despre ce fel de capitală poate fi vorba în cazul centrului unei unităţi teritoriale a Republicii Moldova, când conform art. 14 din Constituţia RM singura capitală este la Chișinău?
Unii (dacă nu majoritatea) dintre deputații agrarieni care au votat Legea din 1994 privind instituirea Unității Teritorial Administrative, nu au știut ce înseamnă „Gagauz Yeri”. „Gagauz Yeri” înseamnă „Pământ găgăuzesc”. Doresc să menţionez pentru cei care nu cunosc, că denumirea ţării noastre, încă în primele cronici moldoveneşti, scrise în limba slavă veche, era: „Moldavskaia zemlea” („PĂMÂNT MOLDOVENESC”). În mod normal, teritoriul pe care se află UTA respectivă este PĂMÂNT MOLDOVENESC. Cu toate acestea, în mass-media de la Comrat adesea se vorbește despre „situația din Moldova” și despre „cea din Găgăuzia” (de exemplu, „practica [privind reflectarea campaniei electorale] din Moldova şi din Găgăuzia”), ca şi cum teritoriul de acolo ar fi altceva, nu ar fi tot „din Moldova”.
Consider că s-a ajuns la aceasta din cauza legii votate în 1994 de agrarieni. Dar și pentru faptul că după 2001, când majoritatea în Parlament a revenit comuniștilor, ei au introdus (în 2003) în Constituţa Republicii Moldova noţiunea de „Găgăuzia” (Art. 110, 111), sinonimă, după cum vedem, cu cea de „Gagauz Yeri”. Este paradoxal, de altfel, că teritoriul ţării noastre, pe care nu îl controlează autorităţile de la Chişinău, se numeşte „republică MOLDOVENEASCĂ nistreană”, în timp ce zona autonomă din sud, aflată sub jurisdicția Chișinăului, se numeşte „pământ găgăuzesc”.
Republica Moldova este o țară a mai multor paradoxuri. Printre ele îl avem și pe cel din art. 111, alineatul 4, al Constituției RM, în care comuniștii au introdus (la 25.07.2003) următorul amendament: „Pămîntul, subsolul, apele, regnul vegetal și cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unității autonome Găgăuzia sunt proprietate a poporului Republicii Moldova (…)”. E clar că pământul nu se poate afla pe teritoriul unității autonome, ci unitatea autonomă respectivă se află pe teritoriul/pământul Republicii Moldova și acel pământ este proprietate a poporului Republicii Moldova.
Din cauza confuziilor introduse în uz de agrarieni și de comuniști avem acum o situație în care cetățenii de etnie găgăuză ai Republicii Moldova, dintr-o unitate teritorială autonomă, cred că au un teritoriu și au o capitală. De aceea acum autorităților moldovenești le-ar fi mai greu să le explice unor grupuri radicale din autonomia găgăuză că legea agrariană și amendamentul constituțional comunist s-au dotorat fie incompetenței, fie trădării, că desprinderea teritoriului UTA „Gagauz Yeri”/„Gagauzia” din trupul țării este inadmisibilă; că, de fapt, Republica Moldova este, în integritatea sa, PĂMÂNT MOLDOVENESC, unde conviețuiesc mai multe monorități etnice, dar care nu pot avea nici un fel de drept la secesiune sau separare. Pe pământul moldovenesc nu poate fi pământ bulgar, ucrainean, rus ș.a..
Acum câțiva ani autoritățile americane au hotărât să se implice în soluționarea problemei turcilor meskhetini din Federația Rusă. Ei sunt originari din Georgia, în perioada Războiului al II Mondial au fost deportați în Asia Mijlocie. În timpul perestroikăi gorbacioviste au vrut să revină în Georgia, dar autoritățile de la Tbilisi s-au opus. După ce au stat mai mulți ani în ținutul Krasnodar, unde populația locală era nemulțumită de prezența lor, autoritățile americale le-au oferit dreptul de a se stabili în SUA. Dacă turcii meskhetini, aflați în SUA, vor dori – acum sau peste 200 de ani – să proclame republica lor pe teritoriul SUA și să se desprindă, nimeni nu îi va numi în SUA „separatiști”, așa cum mass-media moldovenească îi numește copios pe unii dintre găgăuzii din Republica Moldova, strămoșii cărora au venit în sudul Basarabiei pentru a se salva de vitregiile războiului din patria lor istorică – Bulgaria. Pot fi numiți separatiști reprezentanții unui grup etnic care se află pe teritoriul său istoric, pe care s-au format ca etnie, și care vor să se desprindă dintr-un stat pentru a și-l forma pe al său.
Găgăuzii pot să convețuiască într-o unitate administrativă autonomiă pe teritoriul Republicii Moldova, dacă aceasta le face viața mai confortabilă. Dar câteva chestiuni trebuie clarificate: denumirea acestei unități administrative autonome ar trebui să fie pur și simplu: „Autonomia găgăuză de pe teritoriul Republicii Moldova”. Nici un fel de „pământ găgăuzesc” și nici un fel de capitală. Legea din 1994 și Constituția trebuie amendate, aduse în conformitate cu o viziune asupra statului Republica Moldova (pe care, din păcate, autoritățile moldovenești nu o au și pentru obținerea căreia nu apelează la comunitatea științifică). Aceste explicări, din partea autorităților moldovenești, ar fi importante pentru felul în care se formează și se va forma conştiinţa tinerei generaţii a cetățenilor moldoveni de etnie găgăuză, pentru consolidarea și păstrarea acestui pamânt care, vorba dramaturgului Barbu Delavrancea – pusă în seama lui Ştefan cel Mare și Sfânt – „nu este al nostru, ci al urmaşilor urmaşilor noştri”. Dar autoritățile moldovenești nu au asemenea preocupări, o asemenea înțelegere, de aceea grupuri radicale – în autonomia găgăuză – fac ce vor și ceea pentru ce nu au nici un drept. Cu autorități incompetente și lipsite de viziune lucruri triste se pot întâmpla în Țara Moldovei (pe Pământul Moldovenesc)…

sursa: aurelian-lavric.blogspot.com [1]

blogpostt [2]

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește BLOGPOST.MD [3] pe TWITTER [4]!


Articol printat de pe: BLOGPOST.timpul.md: http://blogpost.timpul.md

URL-ul articolului: http://blogpost.timpul.md/2013/06/27/de-ce-gagauzii-nu-pot-fi-separatisti-cateva-confuzii-periculoase/

URLs in this post:

[1] aurelian-lavric.blogspot.com: http://aurelian-lavric.blogspot.com/2013/06/de-ce-gagauzii-nu-pot-fi-separatisti.html

[2] Image: https://www.facebook.com/Timpul.md

[3] BLOGPOST.MD: http://blogpost.timpul.md

[4] TWITTER: https://twitter.com/blogpostmd

Copyright © 2013 blogpost.timpul.md. Toate drepturile rezervate.