BlogPost.Timpul.md

Infernul, roman de Dan Brown

O escală de 7 ore după 7 zile frumoase petrecute în Tbilisi. Aeroportul Ataturk din Istanbul. Mare de oameni, toate etniile posibile, puțin spațiu și puține locuri de refugiu. Două din ele – mici librării unde puteai găsi multe cărți bune, în special, în turcă și în engleză. Unele cărți erau într-un exemplar pe raft, altele în 2-3, altele în cinci exemplare. O singură carte totuși nu putea scăpa vederii niciunui vizitator: ea era pe rafturi în 2-3 locuri, cîte minim 5 exemplare și mai era și o grămadă, cu zeci de exemplare, frumos aranjate, ale ultimului roman scris de Dan Brown – Inferno/Infernul. Când am văzut cartea, probabil nu a contat nici prețul, nici limba în care e scrisă, nici denumirea… am vrut s-o cumpăr imediat!

Dan Brown e unicul scriitor al cărui operă am citit-o în întregime și unicul scriitor ai cărui romane le-am citit deja în trei limbi. Trei de ele – în limba rusă, unul (Codul lui Da Vinci) – în română și ultimele două (The Lost Symbol și Inferno) – în original.

Dar ce zi și loc am ales pentru a cumpăra această carte! Ea a fost publicată oficial pe 14 mai 2013, adică a doua zi după plecarea mea în Tbilisi, deci am cumpărat-o la doar o săptămână de cînd a apărut pe piață. O situație similară am avut-o cu cartea lui precedentă The Lost Symbol, care am comandat-o on-line și am primit-o prin poștă, în Chișinău, la cca 10 zile de la lansarea mondială. Cartea dată m-a costat cu vreo 50% mai puțin decît Inferno :)

Despre loc: aeroportul Ataturk din Istanbul este unul dintre locurile de acțiune în roman, iar însuși orașul Istanbul este ales în mod simbolic ca unul în care se întîmplă probabil cea mai importantă acțiune din roman.

Voi încerca să nu intru în detalii pentru a lăsa potențialilor cititori dorința de a citi romanul. Pe de o parte, romanul este unul tipic pentru Dan Brown – aceleași acțiuni care se petrec în mai puțin de 24 de ore, prezența forțelor binelui și a răului, nesiguranța privind cine e de partea binelui și cine de partea răului, același Robert Langdon, care a descoperit mormântul Mariei Magdalena în „Codul lui Da Vinci” și a deconspirat acțiunea camerlengo-lui în „Îngeri și demoni” sau care a descurcat simbolismul crudului atac asupra lui Peter Solomon din „Simbolul pierdut”. Aici, în „Inferno”, totuși, rolul lui este un pic… diferit. Este un pic alt Robert Langdon, deși o bună parte din roman el se aseamănă după acțiuni cu acel Robert cu care ne-am obișnuit.

După ce Dan Brown a dezvăluit o serie de simboluri din Paris și Londra în „Codul lui Da Vinci”, din Roma – în „Îngeri și demoni” și din Washington – în „Simbolul pierdut”, în „Inferno”, Dan Brown dezvăluie simbolistica din alte trei orașe: Florența, Veneția și Istanbul, care aparent, nu au nicio legătură între ele.

Pentru mine orice carte de Dan Brown, pe lângă un roman de acțiune, mai e și enciclopedie, unde se combină armonios simbolica, motivele religioase, știința, arta, cultura, istoria, teoria conspirației și altele. Nu lipsesc toate acestea nici în „Inferno”.

Nu e secret și asta e evident din primele pagini, că acest roman este inspirat din „Divina Comedie” a lui Dante Alighieri. Amintesc acele trei componente ale operei lui Dante: Infernul, Purgatoriul și Paradisul.

Abia după ce am citit tot romanul și am încercat să parcurg toate evenimentele care au fost descrise, am avut impresia că eu, cititorul, am făcut de fapt o călătorie prin cele trei lumi: infernul, purgatoriul și paradisul, la fel cum au făcut Dante, Virgil și Beatrice în Divina Comedie. Doar că proporțiile nu sunt egale. Aș spune că infernul durează mai mult de jumătate din roman, purgatoriul e circa o treime, iar paradisul e doar finalul. Deși această comparație e mai mult metaforică. Doar după citirea romanului, poți avea această senzație… că ai făcut o cale, alături de personajele principale, prin cele trei lumi.

O mențiune aparte voi face despre sfârșitul romanului. El nu este unul tipic pentru Dan Brown. Mai mult ca atât, chiar și în ultima pagină a romanului, mă întrebam dacă sfârșitul este acesta sau totuși va fi altul. Cei care au citit deja romanul, probabil cunosc despre ce e vorba.

Și ultima mențiune: Dan Brown introduce multe aspecte științifice, abordând un subiect foarte sensibil ce ține de dezvoltarea omenirii. Posibil, asta va stârni unele polemici la nivel mondial, ca în cazul romanului „Codul lui Da Vinci”, posibil va fi tratat doar ca un roman fantezist. Totuși, în acest context, autorul face o eroare de ordin mai degrabă matematico-statistic. Cei care știu un pic de matematică și au citit deja cartea, mă vor înțelege. Deci impactul a 1/3 nu este în permanență 1/3. Este mai mare, mai exact 1- (2/3)^2, sau 56%. Deci, primul val afectează 1/3, al doilea 56%, al treilea și mai mult… este un șir de numere ce tinde la 1, ceea ce efectiv înseamnă că se tinde la zero. Poate am vorbit un pic în coduri, dar aș vrea să discut acest subiect cu cineva care a citit deja romanul. Mă găsiți pe facebook: Facebook.com/bologan .

Cartea merită a fi citită, așa că dacă n-ați reușit încă, spor la lectură!

sursa: bologan.com

blogpostt

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește BLOGPOST.MD pe TWITTER!

 
 
 
 
 
 
 
Etichete: ,
 
 
Nume: *
Adresa de email: *
nu se publica
Sit web
Comentariul*
 

 
 
 
De acelasi autor
 
 

Descoperire științifică de excepție la Chișinău

 

Un matematician moldovean soluționează o problemă formulată de către renumitul matematician francez Poincaré acum 130 de ani. Se numește Mihail Popa, este doctor habilitat, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Matematică și Informatică (IMI). A împlinit anul acesta 65 ani şi este unul din cercetătorii adevăraţi de la noi care munceşte cu onestitate şi cu... (0 Descoperire științifică de excepție la Chișinău )

Rușinea… de a fi moldovean

 

Ce fel de nație suntem noi, moldovenii? Îi aud pe unii care spun că sunt mândri că’s moldoveni. Ridică mândria la rang de virtute și se umflă în pene ca niște curcani plouați. Cum să te mândrești că ești moldovean când niște dobitoci, moldoveni mândri, au violat două suflete amărâte: într-un sat o femeie gravidă,... (6 Rușinea… de a fi moldovean )

Violează un scenariu bun din viață

 

în moldova nu se fac filme. cică nu avem scenarii. sau, de fapt, nu avem scenariști. pentru că scenarii avem, mai dă domnu, în fiecare zi la știrile pro tv. acum am intrat în perioada violurilor. epidemia violurilor. violăm tot de la capre la gravide și downi. uite un scenariu  bun: șapte tipi o violează... (0 Violează un scenariu bun din viață )

 
 
Vezi toata lista de bloggeri
 
 
 
Ultimele
Comentarii

Foarte bun articol, multumesc pentru informatie.

Un topic foarte bine ales! Consider ca lenea ne oboseste pentru ca nu face altceva decat sa ne stagneze progresul!…

[…] sursa principală a creierului de noradrenalina – o substanta care poate înlătura depresia. – See more Explicația ar fi…

blegea, tocmai că România s-a împotrivit Pactului Ribentrop Molotov, că altfel nu mureau soldații români pe la Țiganca, Chișinău etc

ivane, scrii ca să nu adormi voi nu erați în stare să vă apărați în 1918 când rușii erau…

 
 
Vrei ca textul tau sa fie publicat aici?
Scrie-ne la info@blogspot.md

Vom publica acele articole care oferă perspective noi asupra temelor dezbătute în spațiu public și demonstrează o buna cunoaștere a subiectului abordat.

Inscrie-te acum sau Solicită blog