BlogPost.Timpul.md

Freud și analiza paricidului la Dostoievski: ”Nevroza lui Dostoievski este reacția la trauma pierderii tatălui”

fiodor-dostoievski-ghimpele
Imagine:ghimpele.ro
 

Sigmund Freud, tipul medicului cu o vastă cultură literară şi filozofică, aplica psihanaliza asupra operelor lui Goethe, Hoffmann, Dostoievski, Ibsen, sugerând că acestea ar reprezenta sublimarea originilor nevrotice ale respectivilor scriitori. În eseul său Dostoievski şi paricidul, apărut în 1928, întemeietorul psihanalizei îşi permite o interpretare a operei scriitorului rus prin prisma biografiei sale. Conform lui Freud, Dostoievski ar fi suferit de anumite conflicte oedipiene care s-au reflectat mai ales în romanul Fraţii Karamazov.

Alături de Oedip rege şi Hamlet, a treia mare operă din literatura universală care pune problema paricidului, asociat cu rivalitatea sexuală pentru o femeie, este opera Fraţii Karamazov. Freud îl consideră cel mai bun roman scris vreodată (Einstein, Wittgenstein şi Heidegger erau de aceeaşi părere).

În ce priveşte personalitatea celui care l-a scris, punctul ei slab ar fi, în opinia psihanalistului, faptul că în loc să fi devenit un învăţător, un eliberator, prin inteligenţa superioară şi dragostea sa faţă de oameni, Dostoievski s-a supus autorităţii lumeşti, religioase, venerând până la urmă ţarul şi Dumnezeul creştin. Ce vrea Freud să spună? Dostoievski s-a limitat la a alege calea uşoară? Şi-a pus singur piedică unui destin mai grandios?

Scriitorul, jucător împătimit de ruletă, a fost adesea suspectat de ticăloşenie pentru că alegea subiecte incomode în romanele sale care implicau personaje violente, criminali, firi egoiste, şi oameni venali. Freud justifică chiar prezenţa unui sado-masochism pornit din instinctul extrem de distructiv al autorului: sadic cu ceilalţi în lucruri banale, şi sadic cu el însuşi, deci masochist cu sine în lucrurile mari, păstrând totuşi blândeţe şi generozitate faţă de ceilalţi în lucrurile importante, după ce îşi canaliza instinctul distructiv (din nefericire) către sine.

Nevroza de care-l suspecta Freud pe scriitor ar proveni din eşecul lui în a se împăca cu caracterul său instinctual, dublat de personalitatea complexă, sadică. Un simptom al acestei nevroze este presupusa epilepsie (nedemonstrată ştiinţific total) a autorului, ale cărei crize au fost declanşate la optsprezece ani de uciderea tatălui său. Acest eveniment a fost adesea asociat de numeroşi biografi cu paricidul din Fraţii Karamazov. Nucleul nevrozei lui Dostoievski, spune Freud, este reacţia sa la trauma pierderii tatălui.

Înainte de crizele epileptice, Dostoievski ar fi suferit în adolescenţă de crize thanatice. Ce scriitor tenebros, aţi spune. Cauzate de frica de moarte, aceste crize erau nişte stări de somn letargic, care din perspectiva psihanalitică, indică identificarea cu un mort – cu o persoană într-adevăr moartă sau cu una în viaţă, dar căreia i se doreşte moartea – şi aici ajunge Freud în miezul problemei. De cele mai multe ori, persoana căreia îi doreşte moartea băiatul este propriul tată.

Crizele thanatice erau un soi de autopedepsire; pentru că i-a dorit moartea tatălui, se punea în locul lui, în ipostaza de mort (masochismul de care pomeneam mai sus). Odată cu moartea efectivă a acestuia, deci prin concretizarea fantasmei, crizele thanatice s-au transformat în cele epileptice, având la bază tot identificarea punitivă cu tatăl.

Bântuit de un complex oedipian, după cum demonstrează Freud prin aceste investigaţii în copilăria şi adolesecenţa scriitorului, Dostoievski era dezbinat între ura faţă de tată şi dragostea faţă de el. Acest cumplit conflict interior s-a transpus în tema paricidului din Fraţii Karamazov, rezultând o operă artistică grandioasă. Cei patru fraţi din roman reprezintă fiecare, prin caracterul şi actele lor, câte o ipostază a autorului:

• cinicul Ivan, neîmpăcat cu autoritatea religioasă, cu mersul sucit al lumii, scârbit de tatăl său, pe care-l detestă;
• hedonistul Dmitri, sfâşiat între două tendinţe: a se căsători cu prostituata Gruşenka pentru care rivalizează cu propriul tată, dedându-se astfel instinctului, pornirii naturale, sau cu o fată din societatea bună, adică a se supune moralităţii societăţii;
• blândul Alioşa care îşi ia în spate păcatele familiei, încrezător în bunătatea oamenilor, generos – partea profund umană a lui Dostoievski;
• şi bastardul Smerdiakov, cel care îl ucide pe Feodor Karamazov, adică tendinţa paricidă (refulată în inconştient de Dostoievski) cea mai evidentă, sublimată artistic mai mult în acest copil bastard decât în Ivan şi Dmitri.

Freud e de părere că toţi trei fraţii, Ivan, Dmitri, şi Smerdiakov, sunt vinovaţi pentru paricid, nu doar cel din urmă, argumentând că, psihologic, toţi şi-au dorit-o şi poartă astfel o vină morală, mai ales cine a binecuvântat-o (Ivan).

Dmitri şi-o dorea ca să nu mai întâmpine piedici pentru a ajunge la inima Gruşenkăi, iar Ivan, din repulsia puternică pentru tatăl grosolan, senzual, abject. Reuşita estetică a construcţiei celor trei personaje constă în modificările şi deghizările operate de Dostoievski asupra propriei fantasme thanatice, asupra tendinţei paricide care i-a împovărat existenţa.

Psihanaliza abil aplicată de Freud poate şoca pe mulţi dintre adoratorii scriitorului rus, sau îi poate fascina în aceeaşi măsură, căci sporeşte complexitatea unei personalităţi aparte. Revelaţia acestor tensiuni sufleteşti puternice, a dilemelor morale şi a conflictelor psihice atestă de fapt ingeniozitatea şi umanitatea unuia din cei mari scriitori ai lumii.

sursa: hyperliteratura.ro

blogpostt

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește BLOGPOST.MD pe TWITTER!

 
 
 
 
 
 
 
 
 
Nume: *
Adresa de email: *
nu se publica
Pagină web
Comentariul*
 

 
 
 
De acelasi autor
 
 

Descoperire științifică de excepție la Chișinău

 

Un matematician moldovean soluționează o problemă formulată de către renumitul matematician francez Poincaré acum 130 de ani. Se numește Mihail Popa, este doctor habilitat, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Matematică și Informatică (IMI). A împlinit anul acesta 65 ani şi este unul din cercetătorii adevăraţi de la noi care munceşte cu onestitate şi cu... (0 Descoperire științifică de excepție la Chișinău )

Rușinea… de a fi moldovean

 

Ce fel de nație suntem noi, moldovenii? Îi aud pe unii care spun că sunt mândri că’s moldoveni. Ridică mândria la rang de virtute și se umflă în pene ca niște curcani plouați. Cum să te mândrești că ești moldovean când niște dobitoci, moldoveni mândri, au violat două suflete amărâte: într-un sat o femeie gravidă,... (6 Rușinea… de a fi moldovean )

Violează un scenariu bun din viață

 

în moldova nu se fac filme. cică nu avem scenarii. sau, de fapt, nu avem scenariști. pentru că scenarii avem, mai dă domnu, în fiecare zi la știrile pro tv. acum am intrat în perioada violurilor. epidemia violurilor. violăm tot de la capre la gravide și downi. uite un scenariu  bun: șapte tipi o violează... (0 Violează un scenariu bun din viață )

 
 
Vezi toata lista de bloggeri
 
 
 
Ultimele
Comentarii

Estos instrumentos financieros no son por lo general no son el actual más fácil para localizar. Básicamente esto puede ser …

来源: 当前位置  压瓦机|折弯机|剪板机|角驰Ⅲ|c型钢机|840压瓦机|860压瓦机|900压瓦机|彩钢瓦设备|双层压瓦机|天槽地沟机|三维扣板机|泡沫切割机|复合&#264

These pieces really set a standard in the inrsutdy.

De apariencia, divinas. En mi opinión preteblamonbe hubiera ido mejor con azúcar glass, probablemente menos granulosas y más finas, pero …

That's a clever answer to a tricky quteoisn

 
 
Vrei ca textul tau sa fie publicat aici?
Scrie-ne la info@blogspot.md

Vom publica acele articole care oferă perspective noi asupra temelor dezbătute în spațiu public și demonstrează o buna cunoaștere a subiectului abordat.

Inscrie-te acum sau Solicită blog